Asteptare

Mor de somn, mi-era si foame pana mai devreme si nici nu mai puteam gandi k lumea. Acum mai vorbesc putin cu un prieten si ma duc la nani. Am plecat mai devreme de la munca tocmai ca sa dorm. Azi-noapte nu prea am dormit. Mai mult am vorbit la telefon…Cate discutii, reluate, sau in premiera, intoarse pe toate partile, cand nu ar mai trebui sa conteze decat prezentul. Dar e imposibil sa nu se ajunga la tot felul de discutii intr-o relatie. Si e bine ca inca sunt discutii, si nu certuri. Insist totusi sa cred ca totul trece, in masura in care iti doresti suficient de tare sa treaca. Oricum, timpul dilueaza orice sentiment. Timpul este ucigasul perfect spuneau cei de la VeritaSaga. Omoara tot, omoara toate sentimentele care ne-au zdruncinat vreodata, omoara ura, omoara iubirea..Nimic nu mai ramane…Asa ca ideal ar fi sa avem rabdare si interes sa asteptam pana va trece, asteptare care in nici un caz nu trebuie sa fie una pasiva. Trebuie sa ne implicam in uitare. Va fi ok, chiar stiu asta. Candva. Nu va dura o vesnicie, e imposibil :) Pana va trece, trebuie sa ne scufundam in prezent, ca sa trecem pe planul doi trecutul.
Mi se pare ca nu se va mai intoarce niciodata. A plecat deja de mai mult de o saptamana. Si vineri se presupune ca  aflu cand se intoarce. Und was wie ewig schien, ist schon vergangenheit…Sper sa treaca repede zilele astea. Abia astept si eu sa te vad. Ai zis ca te intorci repede la pisoi Acum naniBUNNY ca diseara poate merg si eu acolo.