No comment

Necesitatea de a plange pentru tot ce n-ai trait.
Dorinta de a varsa lacrimi la gandul tuturor zambetelor pe care nu le-ai raspandit.
Pornirea de a te distruge pentru atatea seninatati pierdute.
Entuziasmul pentru o fiinta si regretul de a nu fi disparut in ea.
Pierderea tuturor clipelor cand nu te-a coplesit o generozitate de dumnezeu.
Un dumnezeu care moare in lacrimi de iubire.
In ceasurile cand esti inceputul si sfarsitul.
Ah! Cum se rostogolesc vesniciile in lacrimi nesfarsite…
Picuri de eternitati..
Marginirea extazului: a te crede numai Dumnezeu..
O divinitate in lacrimi…

Cioran…

About honeybunny

Nu stiu altii cum sunt, dar eu sunt super super simpatica..
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply