Unul dintre cele mai frustrante lucruri cu care ma confrunt e capacitatea oamenilor de a se obisnui cu [fucking] anything. E enervant. Pentru ca ajungi sa suporti orice, sa accepti orice, sa consideri orice parte din viata ta, fara sa te agiti sa schimbi aspectele care nu sunt chiar cum ar trebui sa fie.
Si vad cum trece timpul si ma obisnuiesc cu mine asa si stiu ca imi va fi asa de greu sa accept o schimbare de orice fel care chiar sper sa intervina cat mai curand. Si ma obisnuiesc sa gandesc ca that was it si orice altceva va fi doar un surogat penibil pe care il voi accepta dintr-o comoditate usor vecina cu disperarea intr-un final..Si it sux. Dar s-a imprimat gandirea asta asa de usor pe creierul meu, si m-am obisnuit sa nu imi mai pese de nik si sa ma gandesc cu o lejeritate dureroasa la tot ce a fost si sa am impresia ca nu o sa mai vreau niciodata nik de genul, pentru ca I’d fuck up faza careia i-am dat cea mai mare importanta in toata viata mea.
Me so dumb sometimes..Mda, da..Funnybunny..
Ce e si mai amuzant e ca m-am obisnuit sa gandesc ca am obosit si ca I need smth else. Fucking contradictions..
To be honest, n-am nici cea mai mica idee ce vreau. Si n-am avut niciodata. Nu am planuri sa imi iau casa sau masina sau sa fac tz copii. Eu vreau…Da, vreau si eu ceva. Da m-am obisnuit sa stiu ca I’ll never have it. Asa ca is relaxata la faza asta :) Ich werd langsam crazy…Lol, MAI nebuna?
Is ok, don’t worry..Life’s fun..Maine gratar la Dan..De dimineata la cumparaturi cu el si Mihai si it’s gonna be fun fun fun..Am cei mai buni prieteni din lume..Asa m-am obisnuit sa cred ;)
Weisst du noch wie es war?
Kinderzeit..Wunderbar..
Die Welt ist bunt und schoen…
Bis du irgendwann begreifst
dass nicht jeder Abschied heisst..
Es gibt auch ein Wiedersehen..
Promiti? 