Ascult melodia de mai jos si ma ia asa o melancolie…
E o zi minunata de toamna. M-am trezit pe la 8 jumate si am mers la un interviu. Stiam ca e o firma de recutare si nu stiam pentru cine face recrutarea. A fost o placere sa ies la Romana din metrou si sa ma plimb pe Lascar Catargiu, unde isi avea sediul firma de recutare. Frunze aramii pe jos, un soare calm incalzea atmosfera asa de romantic… La interviu a fost ok. Mi-a prezentat doua posturi pentru firma austriaca pentru care cautau si un post la ei in firma. As prefera postul de la ei ca e zona super ok si fac putin, firma austriaca avand sediul la mama naibii langa Metro Militari si nu ma incanta sa fac o ora si ceva pe drum.Am stat o ora acolo, am discutat foarte prietenos cu doamna care m-a incantat complimentandu-mi Brasovul :X si pe la 11:40 am plecat.
Anyway, aveam chef sa ma plimb, sa o lungesc, sa nu mai ajung acasa, dar am luat metroul tot de la Romana, am mai ascultat finalul din Misterul trenului albastru, de Agatha Christie si apoi melodia care da tema postului. Imi place toamna. Chiar daca aici nu am nuci, mi-aduc aminte cum zambeam anii trecuti la gandul ca voi purta iar fularul meu cel lung si negru si nu pot sa nu zambesc si anul acesta, macar pe motivul asta.
Si melancolia ramane, si zambetul ramane, si e asa o vreme perfecta de amintiri, si melodia asta ma duce atat de departe, cand aveam alte ganduri, si cand ma uitam pe geam si aveam alta priveliste, dar erau aceleasi frunze aramii, si zilele de toamna frumoase erau mai putine si poate de aceea mai pretioase, si-mi aduc aminte cum am mers in parc la Tractoru si am facut poze multe cu toamna, cu covorul de frunze ce aparea in fiecare compunere despre toamna ce o faceam in generala, cu soarele care straluceste parca cu ultimele forte si ne da speranta, si copacii jumate goi si deprimanti dar care au insa aceeasi maiestuozitate…
Mda, cred ca mai mult ma face sa aberez ziua asta frumoasa. Sau poate 8 jumate inca e o ora prea devreme pentru mine. Imi place toamna. Dar e aceeasi placere ce ti-o da durerea cand te complaci in depresie.
4 Responses to Forever Autumn