King Henry VIII: You think you know a story, but you only know how it ends. To get to the heart of the story, you have to go back to the beginning.
Mereu mi’a placut istoria. Nu neaparat cea din manualele scolare, ci cea romantata din cartile lui Alexandre Dumas si Paul Feves si altii care stiau asa frumos sa impleteasca intamplarile reale cu intrigi romantice si actiuni cavaleresti.
Am devorat tot ce am gasit despre istoria Frantei si am indragit indelung personaje ca Robert d’Artois, cu toata agresivitatea lui, Clemence a Ungariei cu tot destinul ei trist, Marguerite de Valois, cu toata promiscuitatea ei, Henric al IV-lea de Bourbon cu tot cu calvinismul lui, Catherine de Medicis, cu toata rautatea ei, cei 4 muschetari bravi si corecti, Louise de La Vallière, cu toata naivitatea ei aparenta, Ludovic al XV-lea cu toata indiferenta lui fata de viitor (“Dupa mine, potopul!”), contesa de Charny, binevoitoare si neinfricata.
Dar cel mai drag personaj mi’a fost mereu Maria Antoaneta, arhiducesa de Austria, regina a Frantei, in perioada Revolutiei Franceze. Si am citit despre ea tot ce se putea, si la fel si despre acele timpuri, astfel incat si acum tin minte cat de mandra am fost cand am luat 10 la ora de istorie, cand m’a ascultat din Revolutia Franceza, mai ales ca aveam un prof care nu dadea nota maxima decat extrem de rar.
Da, mereu mi’au placut acele povesti cu femei puternice si cavaleri neinfricati si demni, dar si cu crime ascunse si razbunari sangeroase. Asa ca nu mica mi’a fost placerea urmarind primele 2 sezoane din serialul The Tudors, productie Showtime.
Stiam prea putine despre domnia lui Henric al VIII-lea in Anglia, asa ca, dupa ce am vazut cateva episoade sa ma familiarizez cu personajele, am luat frumos articolul despre The Tudors de pe Wikipedia si din link in link am ajuns sa inteleg totul. Sa vad neconcordantele serialului cu istoria, sa imi reamintesc cine era Anne Boleyn si care a fost influenta ei in istoria Angliei, cum a ajuns regele sa fie capul Bisericii Anglicane si multe altele.
Jocul actorilor este mult peste medie, culoarea peisajelor este deosebita, costumele de epoca sunt extraordinar de minutios lucrate, iar scenele de sex sunt wild, pentru un serial de televiziune. Dar nu ne mira, mai ales ca Showtime e pay-per-view. Asa, o dau intr-un soft porn, sau poate erotic film doar. Este intr-adevar un serial reusit si ma bucur ca in aprilie va aparea si un sezon 3.
Il recomand cu cea mai mare caldura.
PS Actorul care il interpreteaza pe Henric al VIII-lea (Jonathan Rhys Meyers) e just gorgeous. Desi parca imi place mai mult de Henry Cavill, cel care il joaca pe Charles Brandon, duke of Suffolk. Acesta din urma este pe locul 13 in TV’s 50 Sexiest Men of 2008.
5 Responses to Despre istorie si The Tudors