Sunt culmea..Am un talent de a ma implica in chestii de ma sperii pe mine..Si de fiecare data ajunge cumva ‘sa ma faca’ faza, sa nu mai vreau sa aud de asa ceva si sa imi vina sa imi bag picioarele instant, oricat mi-ar placea ceea ce fac. Si intr-adevar, ma las de cele mai multe ori descurajata de mici esecuri, ceea ce nu e intotdeauna matur, caci is suficient de smart sa imi dau seama ca nu poate fi totul mereu asa cum vreau eu, oricat de mult mi-ar placea asa ceva :)
Si ce ma enerveaza cel mai mult la momentul de fata is conflictele intretinute artificial de orgolii, fara sa mai existe premisele care au dus la aparitia lor, sau trecand enorm de mult de la momentul aparitiei…Si asa am obosit sa ma agit sa fie totul bine cand vad ca e inutil. Nu e chiar inutil de fapt, dar in final..Nu sunt salvatoarea lumii, asta stiam si eu, si nici nu imi faceam iluzii ca sunt (nici n-as vrea), dar macar eu mi-am dat silinta sa ne intelegem. Si nu pentru ca imi doresc world’s peace, dar pentru ca e asa obositor sa te certi..Nah, whatever..Din acest moment nu ma mai agit decat pentru chestii externe, nu pt relatii inter-umane care nu ma privesc decat prin prisma faptului ca e vorba de prieteni de-ai mei. Faceti ce vreti, faceti cat va duce mintea, eu ma calmez :) Ar cam fi cazul. N-am cunoscut o persoana asa agitata ca mine. ;)) Las ca ma fac eu cuminte si-mi bag picioarele in tot :)
4 Responses to Passion's overrated anyway..